O zi banala de lucru. Toata lumea la biroul lui, preluand apeluri de zor(pentru cei ce nu stiti, in prezent lucrez la un call center pe engleza). Sa revenim. Tocmai ce aud in cascuta “tiiit-tiiit”, semn ca iar are vreun englez nebun dileme existentiale.
Asa ca, mai mult cu o voce robotoca, intampin omul: ” Hello, welcome to Pixmania, my name is Adina, how may I help you?” Raspunde un tip. Care se apuca sa isi spuna problema. Si anume: acum circa o luna, si-a achizitionat de pe site un mouse. Pe care, zice el, l-a primit stricat. A fost sfatuit sa sune la producator(buna ideea), iar ei, i-au zis ” please destroy the product and send us pictures with the destroyed product”
La care eu am ramas putin …muta! 
Adica? “Adica, a trebuit sa merg special, sa imi iau un ciocan, sa faramitez mousul-ul, sa il fotografiez si sa le mai si trimit alora poze”
“Ok, si ati trimis pozele?”
“Da, cam de o luna jumatate”
“S? Ce s-a intamplat?”
“Pai mi-au zis ca o sa-mi trimita unul nou, dar nu mi-au mai trimis”
…(pauza) chiar nu mai aveam ce sa zic. Asa ca rupe el tacerea: “Nu imi trimiteri voi unul?”
“Domnul, daca NOI v-am fi spus sa il ciocaniti, va trimiteam altul, asa ca va sfatuiesc sa incercati sa luati legatura cu producatorul”
Dupa care au mai urmat tot felul de replici. Oricum, ideea era ca saracul om era mai suparat pe faptul ca a trebui sa investeasca intr-un ciocan nou, decat de faptul ca nu mai avea mouse.
Nu mi-a venit sa cred ca un om in toata firea putut sustine asa ceva. Oare ce e in capul tau cand faci un asa gest? Inca nu imi explic
Have a nice day and normal people!
Hahaha! Uite, clientii astia dau savoare unei zile monotone de lucru!
)